Un răsărit

Amon
Noaptea se risipeşte precum nisipul iubit de tălpile mele ce păşesc cu atâta drag pe acest tărâm al soarelui. Clepsidra s-a întors; a început numărătoarea inversă… şapte zile, şase.. trei.. Când îmi va mai permite cerul să-l străbat până aici, în Egipt? Când îmi vor mai permite zeii să le cutreier ţara?

Dar acum cerul îşi împrăştie doliul petrecăreţ. Ziua a învins noaptea, iar soarele va încununa victoria zilnică. Marea naşte soarele… atât de roşu, cald şi cuminte. Zbuciumul valurilor însă pune totul în mişcare, trimite unde în larg, unde care gâdilă conturul de un oranj zemos al stelei, pentru a-şi începe drumul în lumină, în albastru. Absenţa şi tăcerea sunt triste, iar tot ce vreau e să mă bucur şi să îmi păstrez vii imaginile, vocile, momentele dragi şi pe cele mai puţin dragi.
Navigare plăcută, soare hoinar.

Anunțuri

5 gânduri despre “Un răsărit

  1. hm… eu nu gasesc atat de nepotrivita combinatia.. Cel putin, ambele sunt parte din mine 🙂 Si daca ne gandim asa, eu sunt in contradictoriu cu mine, uneori pot avea stari, sentimente si ganduri opuse in acelasi timp…

    Apreciază

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s