Iarăşi bate la geam…

“Într-o lume fără melancolie, privighetorile ar începe să scuipe şi crinii ar deschide un bordel”- Emil Cioran
… nefirescul întâmplărilor fireşti… Chiar de oamenii nu vor mai cunoaşte melancolia, privighetorile vor continua să cânte, nu vor începe să scuipe, iar crinii vor rămâne imaculaţi şi parfumaţi, nu vor deschide un bordel- simbol al desfrâului; ei vor rămâne la stadiul de desfrâu în amestecul de culori, forme şi arome, un desfrâu natural, pur. Singurul lucru diferit într-o viaţă fără melancolie ar fi acela că oamenii nu vor mai observa aceste nimicuri încântătoare care, într-un fel sau altul alimentează melancolia şi antrenează simţul estetic.

De altfel, tot Emil Cioran afirma că “Nefericirea este starea poetică prin excelenţă”. Melancolia, aici aflată la un nivel mai ridicat, acela de nefericire, este unul din ingredientele necesare creaţiei. Datorită ei au luat naştere unele dintre cele mai mari opere din toate domeniile artistice- muzică, pictură, literatură… Dacă această stare nu ar exista, viaţa ar părea dură, neşlefuită, ar avea un gust nedeterminat, ascuns nouă. De fapt, papilele gustative ale sufletelor noastre nu ar fi capabile să guste viaţa, să reflecteze asupra ei, să viseze. Melancolia inspiră stări magice, legături imaginare, sentimente delicate…
Toamna, până şi asfaltul este melancolic. Griul ud este acoperit pe alocuri de frunze în comă, care-şi dau ultima suflare la picioarele noastre, înecate în lacrimi monotone…

* … frunza căzând.

Anunțuri

10 gânduri despre “Iarăşi bate la geam…

  1. Tot Emil Cioran a declarat că filosofia nu-şi are rostul, şi că datorită lui Kant, n-o mai înţelege 😀 deci…nu m-aş grăbi să fac tron de aur melancoliei.
    Mi-e greu să mă gândesc că asta a fost sursa dominantă pentru lirica românească. Dar aşa-i. Însă tot neplăcut e :))

    Apreciază

  2. Nici eu nu sunt complet de acord cu Cioran.De altfel,a fost filosof si nu poet.A elaborat,dupa opinia mea,niste remarci oarecare despre starea creatorului de poezie fara ca el insusi sa fi scris texte poetice.Deci cum sa tragi concluzii categorice despre o stare pe care tu insuti nu ai resimtit-o?E cam ca un etiopian ce vrea sa descrie zapada fara sa o fi vazut sau atins vreodata.

    Apreciază

  3. Cioran..hm.. omul a fost un geniu.
    Permanent nemultumit si aparent pesimist,el nu a fost un melancolic ci mai degraba un reaist, un sarcastic si cchiar cinic.
    Cu toate acestea dupa ce am vazut cele doua documentare „Exercitiu de admiratie” si „Apocalipsa dupa Cioran” , mi-am dat seama ca acest om era unul multumit si impacat, era genul de om constient de propria-i valoare si multumit de ceea ce realizase in viata.
    Dintr-o data mi-am imaginat doi Ciorani, unul, tanar si rebel si altul matur si intelept.
    Cel care afirma „daca nu m-as fi apucat de scris, probabil m-as fi sinucis” , mie imi dadea impresia unui batranel pus pe sotii , cu ochii vii si mintea brici.

    Apreciază

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s