“Duminică-s galactic…”

Niciodată nu mi-au plăcut duminicile. Nu le-am putut suferi pentru că după ele urma ziua de luni, ceea ce însemna de cele mai multe ori că începe o nouă săptămână de şcoală. Parcă mă limitau duminicile… cu finalitatea lor ce oferea o atmosferă aparent liniştită, familială. În mine se dădeau lupte; eram oarecum indignată, nemulţumită, nu îmi doream o nouă dimineţă de luni.

Dimineaţa de duminică se amesteca mereu cu amiaza, într-o rază de soare, în mirosul mâncării pregătite cu drag, în camera primitoare care ştia parcă ce zi e… Dar eu nu voiam nimic din toate acestea. Voiam, poate, o săptămână mai lungă, ore dilatate ‘fără griji’. La urma urmei, cine impune cum trebuie să ne arate săptămâna, când să înceapă şi când să se termine, ce să facem în fiecare zi?!…

Astăzi însă mi-am dat seama că duminicile pot fi aşa cum vrem noi să fie. De altfel, ca orice altceva… Starea noastră de spirit poate influenţa orice, poate rupe bariele şi poate aduce lumină în întuneric. Hm, sună prea ‘măreţ’, dar tare am impresia că aşa e. Putem ignora aspectele neplăcute, le putem învinge prin ceea ce ştim şi simţim, ne putem concentra asupra a ceea ce ne place. Nu, nu e nepăsare sau ignoranţă. Eu pot să fiu cine vreau să fiu…

Duminicile voastre au fost… sunt… vor fi… cum?

Anunțuri

13 gânduri despre ““Duminică-s galactic…”

  1. Duminica e nasol, pt ca se aduna toate temele nefacute pe parcursul saptamanii si trebuie sa le rezolvi in 2 zile. Sambata nu prea ai chef si tot duminica ramane. 😀 Apropos… Stii de ce nu e bine sa mori lunea ?? … Pentru ca iti merge prost toata saptamana.

    Apreciază

  2. O zi de odihna pe saptamana a fost „reglementata” strict in urma cu vreo 3000 de ani in Vechiul Testament.Pe atunci era sambata,iar crestinii au sanctificat duminica.Religia musulmana,mult mai „tanara”,legifereaza vinerea ca zi de odihna si rugaciune.
    Probabil ca nu ne simtim confortabil datorita faptului ca ne-am obisnuit sa fim activi.Cel putin acesta e cazul meu.
    Off topic:La noi e un ger de crapa pietrele.Cred ca la Ploiesti e si mai rau.

    Apreciază

  3. Duminica e ziua in care ne trezim devreme si mergem la Biserica…cam asa ar trebui sa sune raspunsul la intrebarea ta..Din pacate multi dintre noi, mai ales eu, nu am respectat aceasta „traditie” sa zic asa…acest obicei al credinciosilor.

    Apreciază

  4. 1. Nu mi plac duminicile pentru ca trebuie sa sacrific multe din toate cate imi plac ca sa le permit alor mei sa se relaxeze.
    2. probabil stii cat imi plac zilele de joi.
    3 . Are legatura cu blog-rollul:D Ce inseamna categoria 1 ? Si by the way , renunt la vechea adresa pentru http://blueberrynightblog.wordpress.com
    [ ceva probleme cu fosta adresa , dar am mutat totul pe noua 🙂 ]

    Apreciază

    1. Hm. Nu, multumesc. Nu obsnuiesc sa am astfel de „parteneriate”. In plus, tocmai am citit pe blogul tau urmatorul indemn:
      „(…) nu cumparati medicamente din farmacii.”
      Si nu prea inteleg… In fine, nu o lua personal. 😉

      Apreciază

  5. Duminica, mai mult decât oricare zi a săptămânii este o zi specială.
    Duminica este cu mult mai mare decât oricare zi din săptămână. Măreţia ei vine şi din faptul că Duminica se săvârşeşte Sfânta Liturghie, slujba care pomeneşte toate momentele vieţii lui Hristos, având ca centru Învierea Sa şi Pogorârea Duhului Sfânt. Aşa s-a făcut de la începutul creştinismului, şi, ca urmare, Duminica a mai fost numită „ziua Învierii” şi „ziua Pâinii”.
    De ce participăm la Liturghie Duminica? Pentru că ne pregătim de viaţa veşnică, când nădăjduim să fim împreună cu îngerii, cu sfinţii, cu Maica Domnului şi cu Dumnezeu Însuşi, faţă către faţă. Prin Liturghie ne întâlnim cu ei la Biserică în mod nevăzut (prin icoane). Participând, primim harul lui Dumnezeu care este hrana sufletului nostru, căci slujba acesta nu este o comemorare, in care folosim simboluri, ci este comunicare adevarată între cer si pamant. Hristos se jertfeste ca acum 2ooo de ani, moare si învie.
    De aceea, duminca trebuie sa o consideram o sarbatoare si nu o zi de odihna in sensul propriu. Este o odihna a sufletului pe care doar Dumnezeu ne-o poate da, prin iubirea Lui nemasurata.

    Apreciază

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s