Mă predau.

Mă predau mie și literelor. M-am schimbat și mi-am pierdut ȋndemȃnarea. Blogul a adormit, cititorii au fugit, magazinul s-a ȋnchis.
Trist e că ȋncă mai păstrez din ideile de atunci, de cȃndva. Acele părți din mine pentru care am fost acuzată de naivitate exagerată.
Ȋn fond, totul se schimbă. Chipul, privirea, sentimentul. Dar să te privești ȋn oglindă și abia, abia să recunoști o pȃlpȃire slabă undeva ȋn spatele irisului… Bine măcar că acum mi-am găsit un soi de… ancoră. Ancoră visătoare, e drept. Visătoare,… surprinzătoare și dragă. Și mi-am mai găsit și drumuri de parcurs, rezultate pentru care să muncesc.
Nu e greu, dar nici ușor. Mai amețitor e vȃrtejul de zi cu zi pe care tot ȋncerc să ȋl evit. Lumea asta e nebună de tot… Și amară.
Și puteți să credeți că ȋncă există oameni care se uită pe cer, la stele? Puteți să vă imaginați că mai există bun-simț, altruism și zȃmbet sincer? Hai să păstrăm asta cȃt mai mult, haideți să ne schimbăm ȋntȃi pe noi, să ne dorim ȋn fiecare zi să fim mai buni și apoi să emitem pretenții și celorlalți.
Nu mai scriu ȋn culori plutitoare, mai ușoare ca aerul, se vede. Eu simt asta și mai ȋndeaproape, “Uriașule”. Și mă doare cu fiecare cuvȃnt pe care știu că l-aș fi putut scrie.

Anunțuri

Un gând despre “Mă predau.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s