Artă pentru viaţă.

Am fost cândva o pânză albă,nepictată. Şi-am început să prind mişcătoare contururi de îndată ce mi-am deschis ochii şi-am început să cercetez lumea, să cunosc lumina şi parfumul, gustul, sunetul şi-atingerea. Contururile se-aleargă şi-acum pe alb şi pe culoare, trecând îndrăzneţe chiar şi peste altele mai vechi şi mai solide, dar încerc necontenit să aleg pictorii… nu atât după renume, cât după acele părticele din suflet pe care îmi permit să le cunosc. E drept, se mai întâmplă şi ca vântul să răstoarne culorile pe colţurile mele pure sau mâna artistului să tremure…

În adolescenţă visul meu cel mare era să las ceva în urmă cu fiecare pas pe care îl făceam. În adolescenţă pânza albă luase deja forma unei picturi- desen de începător, cu linii tremurate, copaci înalţi ce aspirau spre albastru, soare şi lumină la tot pasul. Îmi doream să creez cât mai mult… Îmi doream să fotografiez fiecare colţişor, să scriu fiecare gând frumos şi bun şi să îmi antrenez prietenii în cele mai interesante activităţi, gândindu-mă că poate cândva cineva va dori să refacă drumul parcurs de paşii mei, de paşii noştri… Credeam că ceea ce noi, oamenii, creăm va fi de fapt tezaurul ce va învinge timpul.

Între timp visele mele au căpătat fel şi fel de direcţii şi pot spune precis că multe dintre ele sunt încă abia la început. Drumul este lung, dar cu curaj şi cu noroc voi încerca să alătur piatră cu piatră şi să-l fac solid.
Cred că, deşi nu îl citisem până ieri în această formă, motto-ul : „Creează să trăieşti, trăieşte cu drag.” a fost mereu o parte din mine, transpunându-se de fapt în impulsul ce mi-a dat putere să continui, să zâmbesc, să încerc, să mă concentrez, să risc, să muncesc, să îmi doresc să ştiu…

Fiecare zi poate fi într-adevăr o operă de artă şi-atunci noi suntem aceia ce pot fi adevăraţi artişti. Curiozitatea, entuziasmul, dorinţa de a cunoaşte şi imaginaţia sunt indispensabile şi-atunci să creezi şi să (te) recreezi trebuie să fie un stil de viaţă, un fel de a fi… Cred cu tărie în toate acestea şi în faptul că nimic nu este întâmplător în viaţă- bune, rele, toate au un motiv şi din ele se poate desprinde o învăţătură sau măcar o mică idee ce va putea pe viitor coordona mult mai bine mâna care pictează… pentru că totul în viaţă este artă.
Pot aşadar să sper că pânza mea va fi cândva pictată cu pată picturală, stilul meu favorit, pensulă lângă pensulă, punct cu punct pentru a crea o imagine finală, din mii de mici părţi fie perfecte, fie imperfecte, dar perfect aşezate unele lângă celelalte, lăsând totuşi loc unei posibile mici schimbări…

Anunțuri

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s