Tinerețea e acea perioadӑ ȋn care purtӑm ȋn noi și tȃnӑrul bezmetic ce am fost, dar și adultul matur pe cale de a deveni. Iar eu mӑ aflu acum fix ȋn mijlocul acestei tornade de trӑiri, sentimente și clipe pline de spontaneitate. Fiind tȃnӑr, ȋncӑ ȋți permiți greșeli, știind cӑ le poți pune pe seama lipsei de experiențӑ sau ți le asumi spunȃnd cӑ ‘din greșeli ȋnvӑțӑm’. Ȋncӑ trebuie, cel mai probabil, sӑ dai socotealӑ cuiva de care ȋncӑ depinzi. Ȋncerci sӑ te desprinzi, dar recunoști cӑ, oricȃt de mult ai vrea sӑ simți acea independențӑ ce te-mbatӑ cu putere, tot mai ai nevoie sӑ fii ajutat…ȋncӑ n-ai terminat studiile, ȋncӑ nu¬-ți cȃștigi propria pȃine. Și vezi de parcӑ ai privi un film cum zilele se scurg cu tine și pe lȃngӑ tine și devii conștient cӑ trebuie sӑ te alegi cu ceva, trebuie sӑ culegi roadele a ceva. Și te gȃndești cӑ acel ceva poate cӑ e munca ta…

Și vezi cum lunile se scurg ca nisipul și vine iar Crӑciunul și ești fericit cӑ mergi acasӑ la ai tӑi și guști bucatele mamei și vӑ faceți cu toții daruri, vӑ simțiți bine, vӑ odihniți, rӑul ce-a mai ȋnțepat din cȃnd ȋn cȃnd parcӑ se topește fӑrӑ sӑ lase ceva ȋn urmӑ. Ești norocos… Vine Revelionul, habar n-ai ce vei face chiar cu douӑ zile ȋnainte și aflii cӑ mai e loc de tine la acea petrecere bestialӑ și mergi și petreceți ȋn mare parte pe aceleași piese pe care ați copilӑrit și pe care le-ați ȋnvӑțat pe deasupra la nenumӑratele majorate care vӑ dӑdeau impresia cӑ de acum sunteți oameni mari…haha, ce idee naivӑ.
Și iarna e lungӑ și zӑpada deja te enerveazӑ, sesiunea te ține ȋnchis zile ȋntregi, condamnat sӑ porți aceleași pijamale care ȋți creeazӑ o atmosferӑ cȃt mai feng-shui, pȃnӑ la urmӑ se duce și ești iar ȋn culmea fericirii, nu știi cum sӑ petreci mai mult și mai bine, e o adevӑratӑ explozie de fericire și de hormoni. Ȋnchizi ochii și apoi, cȃnd ȋi deschizi ȋntr-o dimineațӑ, e deja primӑvarӑ și te minunezi de cȃt de plӑcutӑ e ninsoarea zarzӑrilor, la adierea vȃntului.

Clipești și deja hainele s-au hotӑrȃt sӑ se ȋmpuțineze, sӑ-ți lase pielea liberӑ sӑ ȋntȃlneascӑ și sӑ se sӑrute cu razele calde…prea calde. O nouӑ piesӑ ȋți intrӑ ȋn minte, va fi clar piesa verii tale, care peste ani ȋți va aminti printr-o singurӑ senzație toate clipele pe care le-ai trӑit ȋn aproape trei luni de cӑldurӑ. Parcӑ simți deja miros de sare, parcӑ deja ți s-a uscat nisipul pe tӑlpi de cȃnd v-ați alergat pe plajӑ și ați cӑzut ȋmbrӑțișați departe de ochii celorlalți. Abia ți se ating genele ȋntre ele și stugurii deja miros de sub bolta ȋmbӑtrȃnitӑ de atȃta varӑ. Gȃndul cӑ ȋncepi iar facultatea te animeazӑ, parcӑ ai vrea sӑ ȋți cumperi caiete frumoase, pe care sӑ scrii frumos și ordonat, pentru cӑ vei merge la toate cursurile, dar stai puțin…nu mai ești copil. Nu.

Ești un tȃnӑr frumos și zӑpӑcit, care are tot dreptul sӑ fie așa. Da. Ai un corp bestial și un zȃmbet ce te bagӑ-n boalӑ, dar sӑ sperӑm cӑ boala se numește iubire. Ȋți permiți sӑ arunci cu ‘boala’ ȋn stȃnga și ȋn dreapta tocmai pentru cӑ ești tȃnӑr. Dacӑ nu acum, atunci cȃnd?! Ȋți permiți sӑ greșești, sӑ ierți, sӑ cazi… pentru cӑ ști cӑ te poți ridica imediat, ești puternic și ai o capacitate de vindecare ce ȋntrece orice medicament. Acum te lași ușor pe spate, ȋnchizi ochii, zȃmbești, vezi cu mintea ta rapidӑ toate posibilitӑțile care-ți stau la picioare, ca niște cӑrӑri care mai de care mai colorate și mai ȋmbietoare, pentru a-ți duce drumul pe ele și te ȋntrebi ce piesӑ ȋți va aminti de aceastӑ varӑ. Și cӑrӑrile nu știu cӑ tu ești doar un tȃnӑr care ȋși permite sӑ greșeascӑ, sӑ se-ntoarcӑ și sӑ aleagӑ un alt drum, ba chiar sӑ țopӑie de pe una pe alta…

251113_442090069163787_411833831_n

Anunțuri

2 gânduri despre “

  1. Super postare… Citeam si parca era jurnalul meu de adolescenta. Ma regaseam in fiecare propozitie. Si mi-aduceam aminte acum de ratacirea mea, prima iubire copilaroasa din liceu. Pandeam in fata unei scari de bloc ca cineva sa deschida interfonul, sa intru si sa ascult la usa unui tip super atragator, dar care nu ma baga in seama deloc. Apoi ma faceam ca citesc la panoul de intretinere pana iesea cineva de la el din casa ca sa pot sa ma bag in vorba cu respectiva persoana sau chiar cu el. Nimic nu a avut succes caci tipul repectiv nu m-a bagat in seama niciodata. Intamplarea asta ma face sa rad mereu si acum astept sa vad ce povesti haioase mai construieste si baietelul meu in copilaria lui.
    Te pup. Elena

    Apreciază

    1. Multumesc mult pentru cuvinte, draga Olivia. 🙂 Ma bucur asa de mult cand iti citesc comentariile! Iar acum ma bucur cu atat mai mult cu cat vad ca te regasesti in ceea ce eu am scris. 🙂
      Ce intamplare simpatica! Imi pare rau sa aud ca finalul nu a fost cel pe care l-ai fi dorit, dar e bine sa ne amintim cu drag de tot ce ne-a construit adolescenta, tineretea..
      Te pup!!

      Apreciază

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s